Codul etic

ASOCIAȚIA CONSILIERILOR ROMÂNI

C O D   E T I C

PREAMBUL

Asociația Consilierilor Români (ACROM), prin Consiliul pentru probleme de etică, garantează că membrii afiliați îndeplinesc standardele de bună practică stabilite de ACROM. Membrii pot face parte din asociații profesionale diferite, dar trebuie sa respecte întotdeauna standardele de bună practică ale asociației atunci când își asumă rolul de consilieri.

Codul etic al ACROM oferă standarde etice minimale cu privire la comportamentul profesional al consilierilor [1]; codul răspunde astfel nevoii de siguranță a solicitanților serviciilor de consiliere, pe de o parte, și a publicului, iar pe de altă parte, oferă standarde clare consiliului în cazul acuzațiilor privind încălcarea unor prevederi de bună practică.

 

SECȚIUNEA A: GENERALITĂȚI

1.         Consilierii își orientează activitatea în funcție de cele mai bune practici profesionale în domeniu. Aceștia se vor angaja într-un efort continuu de îmbunătățire a practicilor și serviciilor profesionale oferite precum și a cercetării în domeniu. În scopul dezvoltării profesionale și a îmbunătățirii capacității de a furniza servicii de consiliere de calitate, ei au obligația de a participa la forme de educație continuă.

2.         Consilierii trebuie să-și asume responsabilitatea față de clienți și față de instituțiile în cadrul cărora profesează. Consilierii trebuie să sprijine instituțiile în cadrul cărora activează în a oferi servicii profesionale competente și în acord cu prevederile prezentului cod. Angajarea în cadrul unei instituții presupune din partea consilierilor acceptarea politicilor generale și a principiilor acelei instituții. De aceea, activitățile lor profesionale trebuie să fie în concordanță cu obiectivele instituției. Dacă angajatorii și consilierii nu sunt de acord și nu pot cădea de acord cu privire la compatibilitatea dintre practicile instituției în cadrul căreia activează și principiile etice de furnizare a serviciilor de consiliere, membrii ACROM trebuie să acționeze pentru a schimba practicile ne-etice din interiorul instituției. Dacă situația nu poate fi schimbată, consilierii trebuie să aibă în vedere încetarea contractului de angajare.

3.        In exercitarea profesiunii și în afara acesteia, consilierii trebuie să aibă un comportament etic. Atunci când există motive să creadă că alți colegi de profesie nu au un comportament etic în conformitate cu prevederile prezentului cod, consilierii au obligația să intervină utilizând procedurile stabilite de asociație pentru astfel de situații.

4.        Consilierii nu trebuie să accepte remunerație în plus pentru consultații sau consiliere cu persoane care sunt îndreptățite să primescă aceste servicii în cadrul instituției în care consilierii activează. Consilierii nu au voie să orienteze clienții către cabinetele particulare proprii, fără consimțământul mutual al instituției angajatoare și al clienților.

5.         În stabilirea prețului pentru serviciile oferite, consilierii trebuie să țină seama de posibilitatea clienților de a plăti. În situația în care clienții nu au posibilitatea să plătească tariful stabilit, consilierii au obligația să faciliteze accesul clienților la servicii comparabile, la un preț pe care îl pot plăti.

6.         Consilierii trebuie să ofere doar acele servicii profesionale pentru care dețin certificări sau alte forme care atestă finalizarea unui program de formare în domeniu. Ei nu au voie să facă evaluări formale, să pună diagnostice sau sa prescrie tratamente fără pregătire și/sau supervizare prealabile. Membrii ACROM au obligația să corecteze orice prezentare greșită din partea altor persoane, a certificărilor pe care le dețin și au obligația să se asigure că specializările lor, precum și serviciile profesionale pe care le oferă sunt comunicate în mod clar și corect tuturor părților interesate – public, clienți, colegi și organizații profesionale. Ei vor face publice ultima școală absolvită, tipul și nivelul de certificare, adresa, numărul de telefon, orele de program, tipul și descrierea serviciilor oferite, precum și alte informații relevante, având grijă ca acestea să nu conțină elemente false, incorecte sau care să inducă în eroare.

7.         Consilierii trebuie să se asigure că orice informație oferită de  ACROM altor organizații profesionale sau instituții private sau guvernamentale este exactă și întemeiată.

8.         Consilierii nu au voie să se angajeze în activități personale, sociale, organizaționale, financiare sau politice care ar putea conduce la folosirea greșită sau la înțelegerea greșită a influenței lor.

9.        Consilierii nu trebuie să accepte sau să utilizeze comentarii care nu sunt bine venite, gesturi sau atingeri fizice care pot fi considerate ambigue sau ca având conotație sexuală în relația de consiliere. Pentru a promova încrederea publică în profesia de consilier, consilierii trebuie să evite acele comportamente care încalcă standardele etice și legale acceptate.

10.          Consilierii au obligația să respecte drepturile clienților stabilite prin lege, și să nu practice discriminări de nici un fel (legate de vârsta, orientarea sexuală, politică, sex, apartenență etnică, dizabilități etc).

11.          Consilierii membri ACROM care furnizează produse sau servicii prin intermediul lecțiilor în sala de clasă, al conferințelor, al demonstrațiilor, articolelor, programelor radio-TV sau al altor tipuri de media trebuie să adere la principiile prezentului Cod.

12.    Consilierii care nu respectă Codul Etic sau care, din motive care țin de condiția lor fizică și/sau mentală, nu pot să mențină o relație profesională cu clienții sau cu publicul, au obligația să se retragă din domeniul de practică al consilierii.

13.          Consilierii membri ACROM sunt la dispoziția asociației pentru evaluarea comportamentelor profesionale, la orice moment pe care asociația îl decide.

 

SECȚIUNEA B: RELAȚIA DE CONSILIERE

1.        Consilierii au obligația să respecte integritatea și să promoveze bunăstarea clienților, indiferent dacă aceștia sunt consiliați în mod individual, în familie sau în grup.

2.        Consilierii trebuie să adopte măsuri rezonabile de precauție pentru a-și proteja clienții de posibile traume fizice și/sau psihice care pot să apară în consilierea de grup.

3.        Consilierii nu trebuie să-și ofere în mod direct serviciile de consiliere clienților care primesc servicii similare de la un alt consilier. Consilierii trebuie să se raporteze cu precauție și sensibilitate la situația clienților în astfel de cazuri. Consilierii care sunt solicitați de persoane aflate deja într-o relație profesională cu un alt consilier trebuie să solicite permisiunea clienților pentru a-i informa pe ceilalți specialiști de situația creată.

Consilierii trebuie să se străduiască să stabilească relații profesionale pozitive și de colaborare care sunt în interesul clienților; în acest scop, trebuie să analizeze orice problemă care apare cu clienții și cu ceilalți specialiști implicați în relație, pentru a minimiza riscul confuziei și al conflictelor de orice fel. Consilierii trebuie să-și incurajeze clienții, să-i informeze pe ceilalți consilieri de noua relație profesională.

4.        Consilierii trebuie să aibă capacitatea și resursele necesare pentru a se putea consulta cu alți specialiști atunci când situația clienților o cere și trebuie să informeze clienții cu privire la această responsabilitate profesională. Consilierii trebuie să evite să-i plaseze pe specialiștii consultați în situații în care există sau ar putea exista un conflict de interese.

5.         Consilierii au obligația să întreprindă acțiuni rezonabile de informare a victimelor potențiale și/sau a autorităților responsabile când starea clienților indică un pericol clar și iminent pentru ei sau pentru ceilalți. După o analiză atentă a situației clienților, consilierii trebuie să-și asume responsabilitatea pentru comportamentul acestora; totuși, scopul lor este acela de a-și aduce clienții în situația de a fi responsabili de propriile acte cât se poate de repede. Dacă acest lucru nu este posibil, consilierii au obligația să recomande clienților un alt specialist cu o pregătire adecvată.

6.         Consilierii trebuie să păstreze înregistrări ale ședințelor de consiliere, inclusiv note ale interviurilor, date ale instrumentelor de evaluare, corespondența, înregistrări audio sau video, fișiere cu date stocate în format electronic și alte documente care pot fi considerate informații profesionale utilizate în procesul de consiliere. Înregistrările trebuie să conțină date factuale precise. Suportul înregistrărilor fizice ale ședințelor de consiliere este proprietatea consilierilor și/sau a angajatorilor acestora. Informațiile conținute de înregistrări aparțin clienților; de aceea, consilierii nu trebuie să le pună la dispoziția altor persoane, fără consimțământul clienților sau fără hotărâre judecătorească. Consilierii au obligația să păstreze confidențialitatea înregistrărilor pe durata păstrării lor și trebuie să se asigure că angajații manipulează suporturile care conțin înregistrările în mod adecvat. Consilierii trebuie să păstreze înregistrările ședințelor de consiliere pentru cel putin cinci ani după ultima ședință, inclusiv în situația în care clientul a decedat.  Ei au obligația să pună la dispoziția clienților, la cerere, toate înregistrările ședințelor de consiliere.

7.        Consilierii trebuie să se asigure că informațiile stocate în format electronic se află în siguranță, prin utilizarea unor metode adecvate de securizare; informațiile colectate trebuie limitate la strictul necesar pentru serviciile furnizate, iar accesul la aceste informații trebuie limitat doar la acele persoane implicate în furnizarea serviciilor. Consilierii trebuie să se asigure că informațiile stocate electronic sunt distruse atunci când acestea nu mai sunt utile în furnizarea serviciilor, sau nu mai sunt cerute ca parte a înregistrărilor ședințelor cu clienții. Atunci când informațiile provenite din relația cu un client sunt utilizate în activități de training sau în cercetare, acestea trebuie codificate astfel încât identitatea clienților să fie protejată în întregime.

8.        La debutul procesului de consiliere și pe parcursul acestuia, consilierii trebuie să-și informeze clienții cu privire la scopurile, tehnicile, procedurile, constrângerile, riscurile potențiale și beneficiile serviciilor oferite. Ei au obligația să indice în mod clar clienților limitările care pot afecta relația de consiliere, precum și orice alte informații pertinente. Consilierii au obligația să își informeze clienții și să se asigure că aceștia înțeleg implicațiile utilizării instrumentelor de evaluare și a rapoartelor, a metodelor de intervenție, a măsurilor de precauție care trebuie luate pe parcursul intervenției, a costurilor și a modalităților de plată.

9.        Consilierii care au relații administrative, de supervizare și/sau de evaluare cu persoane care caută servicii de consiliere nu trebuie să accepte să ofere servicii de consiliere acestora, ci trebuie să-i orienteze către alți consilieri. Excepțiile trebuie acceptate doar atunci când situațiile respectivelor persoane necesită intervenție imediată, iar alte variante nu sunt disponibile. Consilierii trebuie să evite relațiile duale care ar putea să le afecteze obiectivitatea și judecata profesională sau trebuie să le evite prin trimiterea persoanelor respective la un alt specialist.

10.          Atunci când consilierii constată că se află în incapacitatea de a oferi asistență profesională au obligația de a nu iniția procesul de consiliere sau, dacă acesta se derulează, să-l încheie imediat. În amândouă situațiile, consilierii trebuie să sugereze clienților alternative pertinente. Consilierii au obligația să se informeze despre posibilitatea de a trimite un client la alte instanțe, astfel încât, atunci când este cazul, acest lucru să poată fi realizat. În situația în care clienții refuză instantele sugerate, consilierii nu mai sunt obligați să continue relația de consiliere.

11.          Înainte de a iniția o relație de consiliere pe termen scurt sau de durată, consilierii care utilizează mijloace electronice în derularea acestei relații la distanță au obligația să prezinte clienților posibilele zone de risc la care pot fi expuși. Consilierii care comunică cu clienții prin internet trebuie să respecte Codul de practică a consilierii prin internet al NBCC [2].

12.          Consilierii trebuie să dețină licența/certificare de a practica consilierea prin mijloace electronice (sau cel puțin un document care atestă pregătirea în domeniu, acolo unde nu există o altfel de variantă), înainte de a iniția o astfel de relație.

13.          Atunci când sunt utilizate sisteme electronice ca o componentă a serviciilor de consiliere, consilierii trebuie să se asigure că aplicațiile pe computer sunt adecvate nevoilor clienților și că sunt nediscriminatorii. Ei au obligația să se asigure că site-urile recomandate clienților oferă informații curente, corecte și relevante. De asemenea, consilierii trebuie să se asigure că nu există probleme intelectuale, emoționale sau fizice care l-ar putea împiedica pe client să utilizeze în mod adecvat computerul.

14.          Consilierii care dezvolta o aplicație destinată sprijinirii procesului de consiliere trebuie să se asigure că aceasta este utilă și adecvată folosirii de către genul de persoane vizate. Ei au obligația să pună la dispoziția clienților sau altor persoanelor interesate un manual pentru utilizarea aplicației. Manualul trebuie să ofere informații despre rezultatele intenționate, sugestii pentru utilizarea software-ului, descrierea unor aplicații care pot fi utilizate în mod inadecvat, sugestii despre cum și când pot fi utile alte forme de consiliere. În final, manualul trebuie să includă referiri la competențele celui care a dezvoltat software-ul, descrierea procesului de elaborare, validarea informațiilor conținute de software și procedurile de operare.

15.          În acord cu obligațiile legale și etice ale consilierilor, relația de consiliere precum și informațiile rezultate trebuie să rămână confidențiale. În cazul consilierii de grup, consilierii trebuie să definească în mod clar confidențialitatea și parametrii care trebuie respectați la intrarea în grup, să explice importanța confidențialității, să discute despre dificultățile legate de confidențialitatea consilierii de grup. Ei trebuie sa comunice în mod clar membrilor grupului că în cazul consilierii de grup, confidențialitatea nu poate fi garantată. În același timp, consilierii trebuie să le explice membrilor grupului că este responsabil de păstrarea confidențialității informațiilor care se vehiculează în cadrul consilierii de grup.

16.          Consilierii trebuie să selecteze participanții la consilierea de grup pentru a se asigura că sunt compatibili cu obiectivele grupului. Ei au obligația să monitorizeze starea/situația fiecărui participant de-a lungul activităților grupului.

17.          Consilierii care activează în calitate de consultanți trebuie să aibă certitudinea ca ei, sau organizația pe care o reprezintă, au competențele și resursele necesare pentru a oferi tipul de ajutor adecvat și că dispun de instanțe superioare cărora se pot adresa dacă situația o impune (supervizare).

18.          În cadrul relației de consiliere, consilierii trebuie să încurajeze și să cultive dezvoltarea abilităților de autocontrol ale clienților. Ei au obligația să se mențină în parametrii acestui rol și să nu devină decidenți în numele clienților sau să creeze o viitoare dependență a acestora de consilier sau de procesul de consiliere.

19.          În relația de consiliere, consilierii trebuie să respecte clienții și intimitatea acestora. Consilierii nu trebuie să se angajeze în activități care să le satisfacă nevoile personale și profesionale, pe cheltuiala clienților.

20.          Consilierii nu trebuie să inițieze relații sexuale cu clienții. Ei au obligația să nu inițieze relații sexuale cu foști clienți, cel putin doi ani de la finalizarea relației de consiliere.

21.          În cadrul relației de consiliere, consilierii au obligația să protejeze drepturile individului și demnitatea personală a clienților; în acest scop, nu trebuie să  utilizeze stereotipuri discriminatorii legate de vârstă, dizabilitate, etnie, gen, rasă, religie sau orientare sexuală.

 

SECȚIUNEA C: SUPERVIZAREA CONSILIERULUI

1.        Înainte de a oferi supervizare, consilierii trebuie sa fie absolvenți ai unui training în supervizare specific și adecvat, și să beneficieze de experiența unei relații de consiliere supervizată.

2.        Consilierii care oferă supervizare trebuie să-și informeze cu exactitate supervizații de calificarea lor profesională, ca și de condițiile supervizării, așa cum sunt acestea stabilite de grupul sau organizația din care fac parte.

3.        Consilierii care oferă supervizare trebuie să se asigure că supervizații sunt conștienți de standardele etice curente, care vor funcționa în cadrul practicii profesionale a supervizaților.

4.        Consilierii care oferă supervizare trebuie să-și informeze supervizații cu privire la abordarea teoretică preferată a supervizorului, cu privire la procesul de supervizare, inclusiv la scopurile supervizării.

5.        Consilierii care oferă servicii de supervizare au obligația să pună la dispoziția supervizaților un orar clar (de ex., o oră de supervizare pe săptămână).

6.        Consilierii care oferă supervizare au obligația să se asigure că supervizații își informează clienții despre statutul lor profesional (de ex. începător, student, certificat etc.)

7.        Consilierii care oferă supervizare trebuie să stabilească, împreună cu supervizații, proceduri de control a situațiilor de criză.

8.        Consilierii care oferă supervizare au obligația să intervină în orice situație în care supervizații întâmpină dificultăți, iar clienții pot fi afectați.

9.        Deoarece supervizarea poate avea drept consecință o relație duală între supervizor și supervizat, consilierii supervizori trebuie să se asigure că orice relație duală este administrată în mod corespunzător.

 

SECȚIUNEA D: MĂSURARE ȘI EVALUARE

1.        Pentru că există mai multe tipuri de tehnici de evaluare, consilierii trebuie să recunoască limitele competenței lor și să aplice doar acele tipuri de evaluare pentru care au fost pregătiți și/sau supervizați.

2.        Consilierii care utilizează instrumente de evaluare trebuie să aibă o pregătire și competențe adecvate în ceea ce privește măsurarea, criteriile de validare, testarea în plan educațional și psihologic, precum și un ghid pentru elaborarea și utilizarea instrumentelor (acolo unde este cazul).

3.        Consilierii trebuie să ofere examinaților informații cu privire la specificul instrumentelor de evaluare pe care intenționează să le utilizeze, la scopul evaluării și la utilizarea explicită a rezultatelor.

4.        În selectarea instrumentelor de evaluare sau a tehnicilor de utilizat într-o situație dată sau cu anumiți clienți, consilierii trebuie să analizeze atent bazele teoretice și caracteristicile, validitatea și fidelitatea instrumentelor și să se asigure că acestea sunt relevante și adecvate situației.

5.        Atunci când fac declarații publice despre instrumentele sau tehnicile de evaluare, consilierii trebuie să ofere informații corecte și să evite afirmațiile fără acoperire cu privire la gradul de încredere și la validitatea instrumentelor.

6.        Consilierii trebuie să analizeze toate perspectivele teoretice și direcțiile de cercetare în vederea selectării și administrării instrumentelor de evaluare, a utilizării acestor instrumente doar în contexte corespunzătoare, precum și a interpretării rezultatelor obținute.

7.        Dacă posedă informații tehnice insuficiente, consilierii trebuie să fie precauți în interpretarea rezultatelor instrumentelor de evaluare; consilierii trebuie să explice clienților limitările specifice și scopurile pentru care utilizează astfel de instrumente.

8.        Consilierii trebuie să ia în considerare limitările psihometrice atunci când selectează și utilizează instrumente de evaluare, după cum trebuie să fie conștienți de aceste limitări atunci când interpretează rezultatele. Atunci când instrumentele sunt utilizate pentru a clasifica clienții, consilierii trebuie să se asigure că reconsiderările periodice și/sau re-evaluările au ca efect prevenirea instalării unor stereotipuri.

9.        Consilierii trebuie să aibă întotdeauna în vedere interesul clienților; atunci când se pune problema altor persoane care au acces la rezultatele evaluării clienților, consilierii au obligația să ceară consimțământul acestora din urmă. Consilierii trebuie să se asigure ca informațiile despre instrumentele de evaluare individuale sau de grup sunt însoțite de interpretarea adecvată.

10.          Consilierii care, în sprijinul procesului de evaluare, dezvoltă programe de interpretare computerizată a rezultatelor instrumentelor, trebuie să se asigure că ansamblul criteriilor în funcție de care se apreciază validitatea interpretărilor este determinat înainte de distribuirea comercială a aplicației.

11.          Consilierii nu trebuie să-și însușească, să reproducă sau să modifice instrumente înregistrate și publicate, sau parți ale acestora, fără permisiunea editorului, cu excepțiile permise de lege.

 

SEIUNEA E: CERCETARE ȘI PUBLICARE

1.        Consilierii aderă la reglementările legale și profesionale cu privire la cercetările pe subiecți umani.

2.        În activitățile de cercetare cu subiecți umani, consilierii trebuie să fie conștienți de sine și să respecte toate principiile etice adecvate; în același timp, trebuie să se asigure că activitățile de cercetare respectă reglementările instituționale sau guvernamentale.

3.        Consilierii care sunt cercetători principali poartă responsabilitatea ultima pentru aspectele etice, chiar dacă alți cercetători implicați în cercetare au obligații etice și sunt responsabili pentru acțiunile lor.

4.        Consilierii care conduc cercetări cu subiecți umani sunt responsabili pentru starea acestora de-a lungul experimentelor; ei trebuie să ia măsuri de evitare a daunelor psihice, fizice sau sociale ale subiecților.

5.        Consilierii care conduc cercetări cu subiecți umani trebuie să solicite acestora consimțământul după ce în prealabil:

a.    le-au descris procedurile care vor fi utilizate,  inclusiv procedurile experimentale

b.     le-au descris posibilele riscuri sau stări de disconfort

c.     le-au descris beneficiile care se pot obține

d.     le-au oferit date despre procedurile alternative (dacă este cazul) și și-au manifestat disponibilitatea de a răspunde la orice întrebare legată de aceste proceduri

e.     le-au explicitat posibilitatea de a-și retrage consimțământul și de a înceta să mai participe la cercetare în orice moment.

6.        Consilierii trebuie să enumere în mod explicit toate variabilele și condițiile știute care pot afecta rezultatul studiului sau interpretarea informațiilor atunci când raportează rezultatele cercetării.

7.        Consilierii care conduc cercetări și întocmesc rapoarte ale investigațiilor trebuie să minimizeze posibilitatea ca rezultatele să fie interpretate greșit.

8.        Consilierii au obligația să pună la dispoziția specialiștilor datele necesare reproducerii cercetărilor efectuate.

9.        Consilierii care utilizează sau comunică informații rezultate din procesul de consiliere, au obligația să păstreze confidențialitatea identității subiecților, dacă nu dețin o autorizație explicită din partea acestora pentru a proceda altfel.

10.          Atunci când conduce activități de cercetare și elaborează rapoarte, consilierii trebuie să cunoască cercetările anterioare pe același subiect, să știe legile referitoare la copyright și să recunoască meritele celor îndreptățiți. Consilierii recunosc meritele altor persoane care au contribuit la cercetări și/sau la publicarea rezultatelor acestora, în concordanță cu contribuțiile lor, prin listarea numelor acestora printre co-autori, mulțumiri, declarații, sau alte mijloace considerate adecvate.

11.          Consilierii trebuie să comunice altor consilieri și publicului (când este cazul) rezultatele acelor cercetări pe care le consideră ca având valoare profesională. Rezultatele care se reflectă nefavorabil asupra instituției, programelor, serviciilor sau intereselor financiare reprezentate de consilier nu trebuie ascunse.

12.          Consilierii nu trebuie să propună spre publicare la două sau mai multe reviste, același studiu sau unul similar în conținut. În plus, dacă studiul a mai fost publicat, în întregime sau în mare parte, acesta nu trebuie propus pentru încă o publicare fără permisiunea celui care l-a publicat anterior.

 

SECȚIUNEA F: CONSULTANȚĂ

1.        Consilierii care sunt solicitați și care acceptă un asemenea rol trebuie să fi atins un grad superior de cunoaștere a propriilor valori și limite, abilități; scopul activității de consultanță va fi problema de rezolvat, și nu persoana care este beneficiar final al consultantei.

2.        Consilierul și clientul trebuie să agreeze o strategie de urmat în procesul de consultanță, pe etape, de la definirea problemei până la luarea în calcul a posibilelor consecințe ale aplicării metodelor de intervenție selectate.

3.        Consilierul trebuie sa fie sigur, înainte de a se angaja într-o astfel de activitate, ca el însuși (sau organizația pe care o reprezintă) dispune de resursele necesare unui astfel de proces și de acces la o rețea de specialiști în situația în care este necesară reorientarea clienților.

4.        Consilierul are obligația să își incurajeze clienții să se dezvolte și să învețe să își rezolve singuri problemele, în timp, fără a face apel permanent la un consilier-consultant și fără ca acesta să devină elementul de decizie în procesul de consultanță.

 

SECȚIUNEA GLIBERĂ PRACTICĂ

1.        În cadrul activităților de promovare a serviciilor sale ca practician, consilierul trebuie să informeze publicul cu onestitate asupra a serviciilor oferite, a tehnicilor de consiliere folosite, a experienței profesionale.

2.        În situația în care un consilier desfășoară activități de management într-o agenție, acesta nu trebuie să permită că numele sau să fie folosit în comunicate sau materiale profesionale, decât dacă rolul lor actual este precizat.

3.        Consilierii au obligația să facă publice informațiile referitoare la cursurile absolvite, nivelul și tipul certificărilor/licențelor deținute, adresa, numărul de telefon, orarul de lucru, tipul și descrierea serviciilor oferite și orice altă informație relevantă. Informațiile nu trebuie sa conțină omisiuni, greșeli, ambiguități, sau orice fel de detalii care ar putea induce în eroare publicul.

4.        Consilierii care sunt implicați în parteneriate cu alți consilieri sau specialiști au obligația sa descrie calificările profesionale ale partenerilor.

Sursa: Codul Etic al NBCC (http://nbcc.org/ethics)

Sursele de referință pentru Codul Etic al NBCC: Code of Ethics (American Counseling Association); Responsible Uses for Standardized Testing(Association of American Colleges); Ethics Code (American Psychological Association); Code of Ethics (National Career Development Association); Handbook of Standards for Computer-Based Career Information Systemsand Guidelines for the Use of Computer Based Information and Guidance Systems (Association of Computer-Based Systems for Career Information).


[1] Ne vom referi întotdeauna la consilieri membri ACROM.

[2] Codul Etic pentru consiliere la distanță prin mijloace electronice este în curs de dezvoltare.